Gramatică
Alfabetul italian şi accentulSubstantivulAdjectivulTerminaţiile adjectivelor la singularGradele de comparaţie ale adjectivelorArticolulArticolul hotărâtArticolul nehotărâtPronumelePronumele personalPronumele reflexivPronumele posesivPronumele interogativPronumele relativPronumele demonstrativPronumele nehotărâtNumeralulNumeralul cardinalNumeralul ordinalNumeralul fracţionarNumeralul adverbialOperaţiile matematiceExprimarea oreiVerbulModul indicativTimpul prezentTimpul trecutTimpul viitorModul conjunctivModul condiţionalModul imperativParticipiulGerunziulAdverbulClasificarea adverbelorGradele de comparaţie ale adverbelorListă cu verbe neregulate

1 Alfabetul italian şi accentul

Denumirea literelor
a [a] h [akka] o [o] v [vu]
b [bi] i [i] p [pi] w [doppia vu]
c [tʃi] j [i lunga] q [ku] x [iks]
d [di] k [kappa] r [erre] y [ipsilon]
e [e] l [elle] s [esse] z [zeta]
f [effe] m [emme] t [ti]
g [dʒi] n [enne] u [u]
Pronunţia consoanelor şi a grupurilor de sunete
ca, co, cu [kaˌ koˌ ku] cia, cio, ciu [tʃaˌ tʃoˌ tʃu]
ci, ce [tʃiˌ tʃe] gia, gio, giu [dʒaˌ dʒoˌ dʒu]
chi, che [kiˌ ke] chia, chio, chiu [kjaˌ kjoˌ kju]
gi, ge [dʒiˌ dʒe] ghia, ghio, ghiu [gjaˌ gjoˌ gju]
ghi, ghe [giˌ ge] gli [ʎ]
sci, sce [ʃiˌ ʃe] gn [ɲ]
scia, scio, sciu [ʃaˌ ʃoˌ ʃu]
În italiană accentul este mobil, însă majoritatea cuvintelor au accentul pe penultima silabă. În această carte, accentul este marcat pentru toate cuvintele care nu sunt accentuate pe penultima silabă.
Pronunţia semnelor speciale
Semnele folosite pentru transcrierea pronunţiei se citesc în felul următor:
[tʃ] c în cuvinte ca faci sau ceară
[dʒ] g în cuvinte ca fragi sau geam
[ː] arată că vocala pe care o însoţeşte se pronunţă mai lung